Știți că păsările au „accente regionale” în cadrul aceleiași specii? Strigătul distinctiv al unei bufnițe nocturne este ușor diferit în funcție de locul în care trăiește: într-o pădure din Tirol, într-un parc din Viena sau într-un hambar de lângă Salzburg. Dacă o pasăre se muta într-o zonă diferită, își schimba cântecul pentru a se amesteca cu localnicii, la fel ca noi, oamenii. Colecția de cântece nocturne din programul SoNoRo este, într-adevăr, plină de accente și variațiuni regionale. Cea mai faimoasă dintre toate piesele de „noapte”, Eine kleine Nachtmusik a lui Mozart, a fost numită, într-adevăr, Serenadă - Eine kleine Nachtmusik fiind titlul pe care Mozart l-a notat lângă pasajul de la intrare. Genul serenadei, în conotația sa originală, reprezenta o muzică de seară sau de noapte cu care să-i faci pe plac unui iubit sau unei persoane care avea un statut social important.

Pe vremea lui Mozart acest sens dispăruse deja, iar Eine kleine Nachtmusik este pur și simplu o colecție încântătoare de piese festive de o fluență naturală, absolut minunată. Este scris pentru un mic ansamblu care, în secolul al XVIII-lea, susținea spectacole în aer liber, poate sub un balcon, posibil însoțit de multe strigăte de bufniță, cântece de turturele, mieunături de pisică și alte sunete din natură. Noaptea este timpul animalelor nocturne și al poeților. Nocturnele misterioase ale lui Schubert și Enescu, sunetele îndepărtate ale clopotelor lui Debussy în amurg, ritmurile complicate ale mierlei lui Messiaen și toate celelalte delicii muzicale îl vor conduce pe ascultător într-o pădure imaginară plină de minuni.